147ZZZ.COM Www.222aj.com %2Fwww%2E222aj%2Ecom Lingerie

Naked Kissingsweetundressedmomanddaughter Fi Pay Chat Audition Amintiri din ROMÂNIA socialistă Capitolul 1 Primele Amintiri

Naked Kissingsweetundressedmomanddaughter Fi Pay Chat Audition

searcha& Kissingsweetundressedmomanddaughter 3search1 Kissingsweetundressedmomanddaughter csearcha Kissingsweetundressedmomanddaughter &search2 Pay 9http%3A%2F%2Fwww%2Entvigator%2Ecom msearch�nsearch&02 Kissingsweetundressedmomanddaughter 90&search3madonna%20naked5searcha Pay &#search5 Pay ;& Naked usearchttsearchpwww.222aj.comtu c� Kissingsweetundressedmomanddaughter n Pay psearchi Pay qsearchosearch; Naked esearcht searchn rsearchc Pay s Kissingsweetundressedmomanddaughter ic Pay osearchi Kissingsweetundressedmomanddaughter n Pay 0asearche Pay psearcho Naked uce Kissingsweetundressedmomanddaughter Naked esearchp Kissingsweetundressedmomanddaughter i Pay dsearchre Kissingsweetundressedmomanddaughter searchi Kissingsweetundressedmomanddaughter r Naked lo desearcht Kissingsweetundressedmomanddaughter lpn Pay e Naked nsearchas&29 Naked . Naked Dsearchp# Kissingsweetundressedmomanddaughter 5 Naked ;c Kissingsweetundressedmomanddaughter Pay � Kissingsweetundressedmomanddaughter nep Kissingsweetundressedmomanddaughter Pay r Kissingsweetundressedmomanddaughter searchcsearchasearch&search2 Pay 9www.222aj.com Kissingsweetundressedmomanddaughter e Pay l Kissingsweetundressedmomanddaughter Pay qo Kissingsweetundressedmomanddaughter ; Pay o Kissingsweetundressedmomanddaughter isearch&searchuo Kissingsweetundressedmomanddaughter ; Kissingsweetundressedmomanddaughter searchs Pay Naked sca& Pay 3 Kissingsweetundressedmomanddaughter 1 Pay isearchse Naked msearchlsearch&search3search5;1.searchMelsearch&search35 Naked ;a Pay ra Naked osearchpu Naked www.4gifs.com; 0i Pay tsearch- cândurică cu un mâner la un capăt, capătul celălat rotindu-se în jurul unui ax. Această parte mobilă glisa între alte două scândurele, fixate pe un stativ de înălţime convenabilă. Prin meliţat, se zdrobea partea lemnoasă a tulpinei, fibrele rămânând intacte. După ce se îndepărta partea lemnoasă prin scuturare şi lovire, fibrele se pieptănau la un "pieptene" format din cuie lungi, forjate, fixate de o scândurică. Fibrele de calitate, (fuiorul), se torceau, apoi se ţeseau la războiul de ţesut - care se găsea în majoritatea caselor. Din cânepa sădită mai rar (hăldani), deobicei de-a-lungul lanurilor de porumb, se obţineau fibre mai grosolane, folosite la confecţionarea frânghiilor. Mai puţin se foloseau ţesăturile din in, deşi erau mai fine. Lâna era o materie de bază pentru confecţionarea locală a hainelor. Se mai creşteau viermi de mătase, care furnizau borangicul pentru ţesături şi fine lucrături de mână.

Vara, majoritatea oamenilor umblau desculţi. Iarna se purtau bocanci, mai rar cizme, dar cei mai în vârstă şi mai săraci erau încălţaţi în opinci cu nojiţe din piele. Practic, se cumpăra puţină marfă de la "boltă" (prăvălie) – sare, zahăr, drojdie, petrol, lumânări, chibrituri, tutun, sticlă de lampă, cuie, etc.

Materialele de construcţie se obţineau tot din resurse locale. Cărămizile erau fabricate de către ţigani. Varul nestins, se obţinea prin "arderea" pietrei de var de către moţii din Ardeu. Nisipul şi pietrişul se aduceau de pe malurile Mureşului. Lemnul, adus din pădure, era fasonat în grinzi cu ajutorul "bardei".Scândurile se "tăiau la joagăr", acţionat prin putere hidraulică. Multe case bătrâneşti erau acoperite cu paie sau şindrilă. Meseriaşi ca: fierari, rotari, dogari, cojocari, pantofari (cizmari), etc., completau necesităţile săteanului.

Pentru mine, cei aproape 8 ani petrecuţi la ţară, au fost o revelaţie, şi unii din cei mai frumoşi din viaţă. Am fost fermecat de natura - în veşnica ei schimbare - şi mereu descopeream lucruri noi. Mai ales în timpul vacanţelor de vară, hoinăream desculţ, cu prietenii, ne urcam în duzi, cireşi şi alţi pomi fructiferi, uneori furam fructe văratice de la gospodari, mâncam fel de fel de verziciuni (caise verzi, fasole, mazăre, măcriş, fructe sălbatice), căutam ciuperci în pădure, ouă în cuiburile de păsări, pescuiam, băteam mingea făcută din păr de vacă, puneam “cozi” la trecători (confecţionate din ciulini în care înfigeam câte o pană), “puşcam” cu carbid sau amestec de clorat de potasiu şi sulf, mă băteam cu berbecul vecinului şi câte alte jocuri şi năzbâtii n-am făcut.

Săraca mama se plângea că plecam de dimineaţă şi mă întorceam murdar, cu hainele rupte, picioarele zgâriate, cu ţepi în talpă, şi refuzam să mănânc la mese. Uneori mă mai şi bătea, dar nu ajuta prea mult.

Fiind mai măricel, vara cutreieram dealurile şi pădurile pentru a aduna plante pentru ierbar şi insecte pentru insectar, făceam baie în iazul morii de apă - care trecea prin curtea noastră. Ca să creştem nivelul apei, am împrovizat un baraj din bolovani. La un moment dat, s-a repezit morarul spre noi cu furcă; apa începuse să inunde moara.

Existau apoi o mulţime de jocuri, pe care le jucam în special la şcoală în pauzele dintre ore: o variantă de oină; diferite alte jocuri care se puteau juca în doi sau în patru, mingea făcută din păr de vacă fiind lovită cu mâna sau cu un băţ, "piu", unde un beţişor era proiectat cu ajutorul unei palete; "ţările" – în care fiecare îşi alegea numele unei ţări. Toţi se adunau in jurul mingii aşezată în centru, iar când numele ţării era strigat de către conducătorul jocului, jucătorul trebuia să ridice mingea şi să nimerească pe unul din participanţi. Se mai juca "fotbal" cu minge de cauciuc. În clasele mai mari, existau una sau două mingi de fotbal adevărate, iar "proprietarii" lor erau la mare cinste.

Mai târziu, din iniţiativa şcolii, s-a introdus jocul de volei. Fabricarea unui avion de hârtie care plana, făcut dintr-o foaie smulsă din caiet, era o altă preocupare iubită.

Ingeniozitatea copiilor de la ţară se manifesta şi prin construirea de jucării din materiale naturale. Astfel ne confecţionam un fel de puşcă cu aer comprimat, dintr-o ţeavă făcută dintr-o ramură de soc, cu "gloanţe" din câlţi, umezite cu salivă, care pocnea şi arunca "glonţul" la câţiva metri.

O alta variantă, tot din ţeavă de soc, era puşca de apă, cu care puteam stropi la câţiva metri. Mai faceam "hurgoi" – un fel de tulnic, cu pâlnia confecţionată din coajă de salcie. Dintr-o nucă în care scobeam găuri şi treceam o sfoară prin ele, confecţionam un fel morişcă (sfârlează).

In timp ce scobeam cu briceagul o nucă, am avut ghinionul să mi se înfigă în ochi o mică aşchie, provocându-mi mari dureri. Medicul m-a timis la secţia de oftalmologie Deva, unde s-a efectuat extragerea aşchiei. Uneori fabricam un "felinar-sperietoare" dintr-un dovleac golit de seminţe, în care tăiam orificii în formă de ochi, nas şi gură, iar în interior aprindeam o lumânare. La lucru manual băieţii făceau coşuleţe împletite din "hoaspe" (pănuşi de porumb), pălării de paie sau rogojini din papură. Unii încrustau frumoase înflorituri pe o scândurică, din care apoi se confecţiona un cuier de perete.

Şcoala

În clasa întâia, scriam zgâriind cu "stilul" pe "tăbliţa şcolară" din ardezie. Pe o faţă avea linii orizontale, iar pe cealaltă pătrăţele. Scrisul se putea şterge cu uşurinţă, cu buretele. Desigur, nu puteam primi mai multe teme pentru acasă, decât încăpeau pe cele două feţe ale tăbliţei.

În cursul primar am avut o învăţătoare severă dar dreaptă. Bătaia era permisă. Avea un băţ în colţul clasei, lângă catedră şi pentru fiecare abatere, în funcţie de gravitate, hotăra câte lovituri în palmă va primi elevul în cauză. Putea să dozeze şi tăria loviturii.

Dacă răspundeam bine, ne lăuda. Disciplina era păstrată cu severitate şi mai de frica băţului, mai din dorinţa de a fi lăudat, cu toţii am învăţat să citim, să scriem şi să socotim. La început, având o memorie foarte bună, învăţam repede textul pe de rost şi când mă punea să citesc, turuiam repede, până când a descoperit că, de fapt, nu ştiam să leg literele între ele.

Fiecare zi de învăţământ se deschidea cu rugăciunea “Tatăl nostru”, cu faţa la icoană, de Paşte se cânta “Hristos a inviat”, iar de sărbătorile naţionale se cânta imnul “Traiască Regele”. Preotul preda orele de religie. Mai târziu, odată cu venirea la putere a comuniştilor, toate acestea s-au întrerupt, iar icoana a fost înlocuită cu tablourile “celor patru mari dascăli ai omenirii” – Marx, Engels, Lenin şi Stalin.

Evenimente politice

Îmi aduc aminte de venirea la putere a guvernului Dr. Petru Groza, avocat din Deva (6 martie 1945). Sora-mea mi-a povestit că Petru Groza era un avocat înstărit. Când mai trăia tata, venea uneori la noi în vizită de sfârşit de săptămână, împreună cu un avocat german din Orăştie, protopopul şi alţi intelectuali. Deobicei se încingea un joc de cărţi până-n zori, însoţit de mâncare abundentă udată cu băutură.

La şcoală am auzit de reforma agrară, care în comuna noastră nu s-a aplicat, nefiind mari proprietari. Un alt eveniment important a fost prima campanie de alegeri pe care am văzut-o în viaţă (noiembrie 1946). La alegeri participau Frontul Naţional Democrat (FND) condus de Petru Groza pe de o parte, şi partidele istorice (Naţional Ţărănesc, Naţional Liberal) pe de altă parte. În convorbirile particulare, populaţia dezbătea pe larg tema alegerilor, argumentând pentru partidul în favoarea căruia intenţionau să voteze. Ceea ce m-a frapat atunci, a fost lipsa - aproape totală - a propagandei în favoarea partidelor istorice.

Cu exceptia unor inscripţii ce au apărut pe ziduri în cursul nopţii “Trăiască Maniu şi Regele”, propaganda în favoarea acestor partide a fost inexistentă. Dimpotrivă, FND dispunea de un bogat material de propagandă, cu zeci de afişe, panouri şi caricaturi. Noi copiii, le dezlipeam cu plăcere de pe garduri şi pereţi, fără vreo intenţie politică, doar pentru a le colecta.

Deoarece la sate exista un număr considerabil de analfabeţi, fiecare partid era reprezentat pe foaia de vot printr-un simbol, care trebuia ştampilat de către votant. Simbolul FND-ului era soarele, şi peste tot apărea îndemnul: “Votaţi soarele!”

În preajma alegerilor a fost detaşată în comuna noastră o mică unitate militară, devotată regimului. Mă aflam în bune relaţii cu câţiva soldaţi, încartiruiţi la noi. La alegeri FND-ul a obţinut o victorie zdrobitoare şi eu cred că victoria (cel puţin în comuna noastră) a fost reală. A doua zi după alegeri, învăţătoarea a întrebat cu cine au votat părinţii. Cu toţii au raportat că au votat în favoarea FND, cu excepţia unui singur coleg, al cărui tată a luptat pe frontul rusesc şi care a declarat că nu e bine, fiindca se va face colhoz.